Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pîmântului pe întinderea cerului”. Dumnezeu a făcut peştii cei mari...” (Cartea Genesa capitolul 1, versetul 20-21)

Dumnezeu a creat lumea, înzestrând-o cu o minunată lume a înaripatelor. De la păsărica minusculă colibri, cu penajul ei frumos şi viu, până la struţul gigant şi iute – toate în această lume sunt încântătoare şi merită o adâncă admiraţie din partea noastră. 

Tainica şi falnica împărăţie subacvatică, începând cu marele rechin şi sfârşind cu puietul de babuşcă, la fel poate fi adăugată la marea mărturie despre Creatorul cel viu. Cunoscând lumea înconjurătoare, omul ajungea permanent la descoperiri nemaipomenite. Cu toate acestea, fiecare nouă descoperire nu relevă, ci adânceşte tainele a tot ce există, fapt care îi face pe mulţi să considere că tot ce creat Dumnezeu este tot atât de nepătruns, după cum este de nepătruns şi Creatorul însuşi. 

Dumnezeu a inclus în creaţia Sa nenumărate minunăţii şi enigme, probabil pentru aceea ca noi să fim încântaţi de lucrările mâinilor Lui, să-I dăm slavă şi cinste şi să ne închinăm cu mulţumire şi recunoştinţă.

„ Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă...” (cartea Genesa capitolul 1, versetul 11)

Împărăţia vegetală a pământului este martorul fidel al Creatorului Său. Predici despre existenţa unui Creator sunt spuse nu numai de la catedralele bisericeşti. Ele sunt încrustate de o mână misterioasă pe întinderile câmpiilor, pădurilor, pustiurilor şi ale apelor. Natura vie a lumii vegetale a fascinat întotdeauna şi continuă să-i fascineze şi acum pe oameni prin frumuseţea, culorile şi diversitatea formelor ei. Nu poţi găsi două frunze la fel în acelaşi copac, după cum nu există două amprente digitale identice sau doi fulgi de aceeaşi formă, căzând la pământ. Diferiţi pomi fructiferi pot creşte în aceeaşi livadă şi pe acelaşi sol, dar fiecare aduce roadele lui, diferite prin culori, formă, gust. Această realitate este atât de enigmatică şi de nepătruns, încât se aseamănă cu o minune. Dumnezeu a creat totul atât de minunat pentru că ne iubeşte şi ne poartă de grijă.

La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul

Cine n-a savurat cu respiraţia întretăiată măreţia cerului înstelat? Sufletul cui n-a fost copleşit de frumuseţea munţilor? Aaroma câmpiilor înflorite, fălnicia stejarilor din codri, grandoarea oceanului nemărginit – cât de splendide sunt toate acestea, în timp ce pământul este condus de atâtea veacuri de omenirea plină de păcat! Cât de măreaţă şi irepetabilă trebuie să fi fost lumea de la început, al cărei Creator este Dumnezeu!

Trilul melodios al privighetorilor şi bubuitul grandios al tunetului, tumultul valurilor izbite de ţărm şi foşnetul frunzelor de toamnă, piuitul puişorului gălbui şi urletul semeţ al leului – toate aceste redau minunata simfonie a naturii. Autorul acestei creaţii este Dumnezeu.

„La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul” – cu aceste cuvinte începe Biblia. Dumnezeu a creat lumea minunata şi a dăruit-o omului. Din partea Sa, Creatorul a făcut totul ca omul să fie fericit, acesta este primul adevăr pe care ni-l relatează Biblia.